ALBERT CAMUS OMUL REVOLTAT PDF

Albert Camus — ‘Absurdul e rațiunea lucidă care-și constată Albert Camus, Fața și reversul; Nunta; Mitul lui Sisif; Omul revoltat; Vara. Mihai Gheorghiu. Cambridge, Massachusetts, London, England, ; Albert Camus, Omul revoltat, Sophia, ; Ernst Cassirer, Rousseau, Kant, Goethe. Albert Camus — ‘Mâine, totul se va schimba. Mâine. Dar deodată Albert Camus, Fața și reversul; Nunta; Mitul lui Sisif; Omul revoltat; Vara.

Author: Tygokus Shaktidal
Country: Morocco
Language: English (Spanish)
Genre: Travel
Published (Last): 22 February 2008
Pages: 38
PDF File Size: 14.98 Mb
ePub File Size: 10.12 Mb
ISBN: 141-1-23515-402-2
Downloads: 25450
Price: Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader: Fenrinos

Un termen greu de definit si un curent vechi. Ciudat, deoarece majoritatea ganditorilor categorisiti de intelectuali drept existentialisti sunt oameni care neaga ca ar fi.

Termenul a fost folosit prima oara in anul de catre filozoful francez Gabriel Marceal. Sartre a preluat termenul si l-a inclus intr-o discutie pe teme existentiale, care a avut loc in Club Maintenant, Paris. Nu exista un raspuns concret si simplu. E clar ca pe prim plan sta preocuparea sa fata de existenta concreta a individului si a problemelor ce rezulta din subiectivitatea si constiinta de sine a omului.

Ar mai putea fi definit drept reactia individului fata de existenta umana sau ca manifestarea conceptual-explicita a unei atitudini existentiale. Datorita marii diversitati a conceptiilor care pot fi puse in legatura cu filosofia existentiala, nu este posibila elaborarea unei definitii globale a acestui termen.

Dar notiunea permite totusi restrangerea problemei la cateva alnert comune. Fiinta umana nu este o fiinta necesara; fiecare dintre noi ar putea la fel de bine sa nu fie.

Omul exista, pur si simplu, este o fiinta de prisos. Ratiunea nu ii este de ajuns omului pentru a-si lumina destinul. Existentialismul nu e o filozofie a chietudinii; el il invita pe om sa-si construiasca viata prin efort, printr-o transcendere de fiecare clipa a starii sale prezente.

Sunt mereu expus propriului meu sfarsit, distrugerii mele ca camys umana, deoarece eu nu exist ca atare decat prin efortul meu. De aici sentimentul de angoasa care ne insoteste existenta. Omul in perspectiva sfarsitului este instrainat de el insusi, nu mai are nici stapanirea, nici posesiunea sinelui. Finitudinea omu, urgenta mortii: Filozofii existentialisti reactioneaza hotarat impotriva tendintei noastre de a ne ascunde acest adevar fundamental, ca existenta noastra e finita si se indreapta catre moarte.

Fiecare fiinta umana se simte solitara, impenetrabila celorlalti. Existentialistii atei subliniaza ideea ca omul este o fiinta-a-neantului, el revolyat din neant si se indreapta catre el. Omul nu trebuie sa-si traiasca viata de pe o zi pe alta, in inconstienta fata de destinul propriu, ci trebuie sa acceada la o viata cu adevarat personala si constienta.

Omul inseamna libertate; pentru a-si construi viata, el trebuie sa opteze, sa aleaga in permanenta, sa se angajeze in raport cu destinul sau si cu al celorlalti. Alegerea fiind o necesitate faptul de a nu alege constituie, de asemenea, o alegere reviltat, este preferabila alegerea constienta, angajarea intr-un destin personal alaturi de ceilalti.

Omul constata ca in cxmus nu este singur: Omul trebuie sa actioneze, sa indrazneasca, sa-si puna in joc viata — sub permanenta privire si judecata inevitabila a celorlalti. Bineinteles ca exista si exceptiiaceste teme sunt prezentate pentru a obtine o imagine generala a gandirii unui existentialist. De exemplu, atunci cand se alege o viata religioasaKierkegaard sustine ca nu exista argumente rationale care sa justifice alegerea, ci doar motive subiective, un simt al necesitatii personale si dorinta unei dedicari totale.

La fel si cand se alege o viata etica, se actioneaza conform principiilor ratiunii practice, dar si asta e tot o alegere, care nu e rationala. Acest adevar face referire la o rezolutie in fata necunoscutului obiectiv. Nietzche considera ca exista un conflict intre mostenirea vestica a eroilor greci si istoria sa iudeo-crestina, cum ar fi diferentele dintre cele doua abordari traditionale a suferintei umane.

In timp ce traditia iudeo-crestina explica suferinta prin pacat, grecii antici considerau ca suferinta profunda e o indicatie a naturii fundamental tragice umane. Nietzche era incantat de viziunea etica a grecilor, care puneau accentul pe dezvoltarea excelentei si a nobilitatii, aceste lucruri fiind opuse obsesii iudeo-crestine despre pacat si vina.

  AT24C16 DATASHEET PDF

Spre deosebire de moralitatea grecilor homerici, o moralitate intemeiata pe eroism si desavarsire, moralitatea crestina e cea care transforma persoana cea mai mediocra si lipsita de orice fel de entuziasm sau de realizari, intr-un exemplu moral. Nietzche neaga ideea lumii de apoi si gevoltat cea revooltat unei divinati benigne atotputernice, el sustine ca numai aceasta viata si ceea ce decizi sa faci cu ea conteaza si prin aceste lucruri a pavat drumul pentru cei care au venit dupa el.

Jean-Paul Sartre e preocupat de actiunile individului. In general, existentialismul recunoaste faptul ca cunostintele umane sunt limitate si failibile. O persoana poate sa isi dedice viata adevarului si cautarii sale, dar asta nu inseamna ca va gasi adevarul adecvat sau ca nu il va intelege gresit. Efectele unei actiuni sunt asemenea valurilor din mare, se propaga la infinit-sau pana lovesc tarmul.

Prin actiunile mele incep sa creez si sa definesc Eu-l care sunt, care e dincolo de un anumit punct, un Eu public, social. De aceea o actiune e asemenea Cutiei Pandorei, odata infaptuita si continutul actiunii eliberat in lume, el nu mai poate fi recapatat.

Acest argument al lui Sartre, nu e un argument moral, ci unul ontologic, un argument al lumii, o descriere a realitatii lumii si deciziei umane. Adica Eu, ca om, sunt liber. Pot sa decid singur in privinta actiunilor mele. Ceea ce voi FI in final, e ceea ce decid sa fiu. Actiunile mele nu sunt triviale, ci definitivate ale Eu-lui meu.

Curand devin constienti de o oarecare dinamica de grup, barbatul e atras de una din femei, dar ea e lesbiana si e atrasa de revvoltat femeie, care la randul ei e atrasa de barbat, care o evita. Dupa ceva timp, isi dau seama ca au murit si ca au ajuns in iad. Sartre e considerat existentialist, deoarece o vreme s-a considerat unul si pentru ca a incercat sa ofere o definitie termenului.

“Absurdul e rațiunea lucidă care-și constată limitele.”

Sartre a contestat un punct de vedere divin asupra lumii si a naturii umane cu un alt punct de vedere uman, conform caruia nu exista elementul divin. Cand Dumnezeu s-a gandit la creearea lumii, intai a conceput-o, s-a gandit la felul in care urma lumea si natura umana sa fie. Dupa care Dumnezeu a creeat totul si oferit esentei existenta. Sartre nu credea in Dumnezeu, deci aceasta ordine a esentei umane care precedeaza existenta umana, era lipsita de sens.

Pentru noi, existenta este prima, iar esenta vine mai tarziu. Esenta reprezinta tot ceea ce dorim noi sa fie. Cel mai important lucru pentru Sartre nu consta in distinctia dintre esenta si existenta, ci in absenta divinitatii.

Pentru cei ca Sartre, absenta divinitatii are o importanta mult mai mare decat metafizica creatiei: Aceasta este fundatia existentialismului. O lume reevoltat valori si fara sens, e o lume fara standarde comportamentale. Dar adevarata valoare a existentialismului e ca experiment mental revo,tat pentru intelegerea consecintelor revlotat din existenta unei asemenea lumi.

Ar fi un cosmar. O lume absurda al carei continut ar fi gol si xlbert rost. Daca ne traim vietile doar datorita deciziilor complet libere si autonome pe care le facem, inseamna ca nu avem nimic in comun cu ceilalti oameni. Daca adoptam un lucru care vine din partea altcuiva, un lucru care ne-ar permite sa stabilim o conexiune cu aceea persoana, moul lucru nu ar fi autentic.

Daca pur si simplu se intampla ca decizia noastra sa coincida cu a altuia, atunci avem o conexiune autentica, dar foarte volatila. Pe masura ce luam rwvoltat decizii, probabilitatea conexiunilor autentice cu altii scade in mod dramatic.

Propria noastra autonomie e cea care ne izoleaza.

  COMPLEJO OSTEOMEATAL PDF

ALBERT CAMUS MITUL LUI SISIF EBOOK

Valorile si deciziile altora, autentice sau nu, devin eevoltat si iritante. Ideile traditionale despre responsabilitatea morala dispar daca nu mai exista acele lucruri importante fata de care sa te simti responsabil.

Sartre a incercat sa compenseze aceasta pierdere prin introducerea unui nou simt intarit al responsabilitatii. Filozofia lui Sartre spune ca o persoana e responsabila de totalitatea consecintele actiunilor sale, indiferent daca aceste consecinte pot fi prevazute sau nu. Sisif sfideaza zeii, iar acestia il pedepsesc. Pedeapsa lui consta in urcarea unui bolovan mare pe varful unui munte, de fiecare data cand ajunge acolo, bolovanul se rostogoleste la baza muntelui, iar Sisif isi reia sarcina la nesfarsit.

Aceasta e pedeapsa lui Sisif, un nesfarsit exercitiu de inutilitate.

Dar daca lumea si continutul ei sunt inutile, inseamna ca si corvoada lui Sisif e identica cu toate lucrurile pe care le facem pe camuz vietii. Noi nu suntem diferiti de Sisif, dar in cazul revooltat pedeapsa se aplica pe durata vietii de apoi, care se transforma in iad pentru el, pe cand noi deja traim acel iad.

Se presupune ca Sisif nu poate scapa de sarcina sa prin sinucidere. Dar daca noi putem, atunci de ce nu? Nu exista nici un argument care sa fie contrar acestei actiuni, dar cu toate acestea sinuciderea nu e un raspuns tipic existentialist. Deci ce poate face Sisif ca sa isi faca viata mai suportabila? Valorile si scopurile care nu exista okul lume, pot fi restaurate printr-un simplu act de vointa. Camus il descrie pe Sisif singur pe stanca lui, surprizandu-i o psihologie de condamnat.

Singura forma de revolta albegt si este permisa, in situatia lui absurda, este curajul de a-si spune ca e fericit. Spre deosebire de el, omul revoltat nu este singur, de vreme ce se revolta impotriva celorlalti, iar finalitatea acestei atitudini poate fi reparabila atat in existenta, cat si in arta: Pentru ca cineva sa isi traiasca viata, mai intai trebuie sa isi exercite libertatea de a-si creea una.

Daniel – Romania (57 books)

Simpla acceptare a valorilor conventionale si uitarea absurditatii lumii nu e autentica. Autenticitatea e data de exercitarea liberului arbitru si de alegerea a activitatilor si scopurilor care au valoare pentru subiect. Din acest punct de vedere, chiar si Sisif se poate simti satisfacut revolltat privinta vietii lui.

Camus ne vorbeste de o barbat a carui mama moare, iar el nu suporta sa stea la priveghiul ei. Plecarea lui jigneste comunitatea, care o considera lipsa sa de respect. Povestea are loc in Algeria, iar personajul descris e francez.

Din diverse motive, aceeasi persoana ucide un arab. Acest lucru, in mod normal, nu e luat in serios de sistemul judiciar francez al vremii, dar opinia locala a fost jignita de plecarea de la priveghi, asa ca e condamnat.

Absurditatea acestei povesti alber si esenta ei. Un existentialist va fi mereu un strain pentru altii si nu va avea niciodata rabdarea si tactul necesar pentru a asista si a sustine conventiile sociale, cum ar fi priveghiul unui mort sau de ce nu, legile impotriva crimei. Izolarea produsa de valoare deciziilor existentialistilor explica de sunt asa de putini cei care accepta camux.

Acest lucru e intolerabil. Aceste demers ce vine in continuarea ontologiei initate de Platon si de Albedt, e pur ontologic. Intrebarea privitoare la fiinta ia, inca de la inceput, forma intrebarii privitoare la fiinta unei fiintari determinate. Avand certitudinea mortii ineluctabile, Heidegger configureaza existenta umana ca o deschidere in lume si o proiectare constienta ce poate depasi cotidianul.